De ce merită
Un sat de pescari așezat acolo unde cel mai vechi braț al Dunării intră în mare. Se ajunge doar cu barca, iar plaja este la o jumătate de oră de mers pe jos din sat — paisprezece kilometri de nisip pe care, în afara lunii august, nu e aproape nimeni.
Trei motive de a veni, și toate trei sunt adevărate în același timp: marea, satul în sine și festivalul.
Povestea completă
Sfântu Gheorghe este, înainte de toate, un sat de pescari — asta se vede dimineața, când pleacă bărcile, și seara, la masă. Bucătăria locală are un fel care nu se găsește aproape nicăieri altundeva: storceagul, ciorba de nisetru.
Vara devine destinație de plajă, dar de alt fel decât stațiunile de pe litoral: fără amenajări, fără muzică și fără drum de acces.
În august, satul găzduiește Festivalul Anonimul, festival internațional de film independent — câteva zile în care populația se înmulțește de câteva ori și se doarme în cort.
Sursa tratează Sfântu Gheorghe și Sulina ca pe o singură zonă. Nu sunt: sunt două localități diferite, la 40 de kilometri de apă una de alta, cu cinci obiective în Sulina și două aici.