De ce merită
Aici se termina Imperiul Roman. Halmyris a fost cel mai estic punct al limesului dunărean — o bază militară și de aprovizionare pentru flota de pe Dunăre, la marginea lumii cunoscute.
Săpăturile sunt deschise și se văd conturul zidurilor, porțile și fundațiile bazilicilor paleocreștine. Lângă sit se află mănăstirea ridicată în cinstea martirilor descoperiți în cripta de aici.
Povestea completă
Locul a fost întâi o așezare getică, influențată puternic de negustorii greci, și a devenit fort roman de piatră în jurul secolului al II-lea d.Hr., în vremea împăratului Traian. Se află pe malul drept al brațului Sfântu Gheorghe — Peuce, în antichitate — și a funcționat ca avanpost estic al limesului și ca bază logistică.
Inscripțiile vorbesc despre un vicus classicorum, un „sat al marinarilor” în afara zidurilor: o așezare civilă legată direct de flota romană, lucru rar în restul imperiului.
Fortul a fost locuit și reconstruit fără întrerupere până în epoca bizantină și a fost episcopie. A fost părăsit în secolul al VII-lea, când schimbările de mediu și de curs ale fluviului i-au luat rostul.
În 2001, în cripta bazilicii, au fost descoperite moaștele martirilor Epictet și Astion, uciși aici la începutul secolului al IV-lea. Piesele scoase din săpături se văd la Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea.